Azi am descoperit o melodie pe care nu am mai auzit-o de vre-o 6 ani...
Cata bucurie la mine in suflet!
Nu prea am timp de scris desi uneori ma gandesc sa inregistrez diverse chestii pe undeva... Sunt destul de ocupata cu jobbul si imi si place ceea ce fac, asadar, am luat o mica pauza pana se mai linisteste cu trebaluitul.. sau pana ma adaptez eu sa misc mai repede.
yah 360
monsters game
ce mai face omul de plictiseala la calc?
Se joaca: ce? Tampenii..
http://www.monstersgame.ro/?ac=vid&vid=109002521
Pasti
Paste 2007....
Anul asta a fost cu certitudine unul atipic! Eu, cu atatea traditii pascale as "back-up" n-am facut nimic din ele...
Ceea ce imi dorisem cu o zi inainte era sa ma urc in primul tren si sa o tai la munte! Si daca aveam un sentiment ca as fi gasit cazare, chiar asta as fi facut!
Dar.... Am descoperit ca si una din cele mai bune prietene avea aceleasi dorinte ca si mine: chef de iesit in natura si de asemenea un chef nebun sa analizam, sa disecam ganduri, stari, evenimente.. Deh, Com on.. Suntem muieri, asta facem noi cand vrem sa ne clarificam mintile....
Drept urmare am facut pick-nick de cateva (multe) ore binecuvantate de soare... Soare, vant, lac, copaci infloriti, ciripituri felurite...
Oh, prietena mea a facut cea mai frumoasa surpriza cu pick-nick-ul asta.. Hehehehe, cand am vazut ca scoate fatza de masa nu mi-a venit sa creeed! Cand a scos termosul cu apa calda, pahare de plastic si ness la plic am inceput sa rad.. Hehehehehe... Dumnezeule, cat am fost de rasfatata ieri!
A venit si un cutzu.. Un lup schiop, tare bland, care voia si el (de fapt "ea") afectiune.. Un "wolfie" liber si wild asa, cu ochi galbeni- ce-ar fi bagat spaima in oricine, daca nu ar fi fost evident ca era atat de trista. Hehehehe, la un moment dat noi voiam sa mancam, dar fara cutzu culcusit pe o parte langa piciorul meu. Cainele s-a dus mai incolo... A plecat si a revenit.. ii oprisem si lui niste papa.. Prietena mea, cu ceva experienta la capitolul animale a remarcat cat de incet manca aceasta wolfie. Ok, dup-aia s-a dus sa bea apa din lac (da, mirosea a peste) si-apoi a trebuit sa ma lupt cu ea sa nu se urce pe mine... Uda cum era o apucase afectiunea.. Yeeeeaaak! Cu greu s-a lasat induplecata sa se aseze mai incolo... tot pe langa mine si tot cu mana pe ea am stat..
Oh, si-apoi scatiii! Era plin de scatii... Stateam pe spate, la soare sub o salcie, uitandu-ma la frunze... si la scatii... Si din pozitia in care eram, fundalul pe care statea prietena mea era cerul cu nori pufosi.. Tare fain! Sa vezi cum e sa vb cu cineva care se afla in nori si sa privesti frunzele care si ele te "ridica cumva" :)))))
A fost ziua de nastere a tatalui unui prieten. Dau si eu mesaj de "la multi ani"... Ma suna omul sa ma intrebe daca am vb cu fi-su.... Aaaa... Nuuuu... should i have done it?! Why?! Da, stiu, n-are nici o legatura, dar asa.. ca treaba ce m-a uimit...
Evident discutiile cu prietena mea s-au dovedit extrem de utile... :)))))))))))))))) Inca putin si am fi jucat ceva asemanator cu "mima"....
Alege-ti iubitul ca pe prieteni! E mai simplu!
Vorbeam cu prietena mea despre.. Ce vorbesc femeile?! Logic, barbati - adevarat, intre multe alte lucruri, dar, da!
Povesteam noi diverse ca sa descoperim ca "al meu" e nascut la 3 zile diferenta de ea.... Iar "al ei" e scorpion ca mine! Am ras in hohote descoperind asta. Ne-am spus ca atunci cand nu o sa ne intelegem ceva din comportamentul "celuilalt" o sa ne gandim la cum suntem noi doua in relatia de prietenie. Pt ca macar ne cunoastem de atatia ani si suntem familiarizate cu "piticii" fiecareia. Hehehehe, pe bune ca e eficient! Si eu si prietena mea, avem momente in care nu avem chef sa vorbim, de exemplu... Chiar si ieri.. stateam asa, in contemplare, fiecare.. si era numai bine! Deci, daca vreti sa va comprendetzi partenerul de viata, aveti grija sa fie pe langa stilul de prietene si prieteni pe care vi-i faceti!
Clarificati in amanunt dialogul ca sa nu iasa "minuni"
Funny thing:
Imi dau intalnire cu prietena mea, inainte sa plecam, in parcul Carol... Eu intru in parc, pe la metrou tineretului, mergand pe o stradutza... Vine ora intalniri. Nu era in statie. Imi zic ca intai sa ajung in parc.
O sun.. Ma suna... de vre-o 4 ori... Io ziceam unde sunt, ea spunea unde e, dar nici eu nu imi dadeam seama pe unde se putea afla, nici ea nu dadea de mine. Ii spun sa se uite dupa monumentul ala oribil si ca o astept acolo... Spunea ca nu il vede.. I-am zis sa se uite in sus ca e mareee... Inchidem.
Imi apare in fata ochilor ceasul de la parcul tineretului.. O sun: "Bah, tu in ce parc esti?"
Hehehehe.. dap! Era in Tineretului!
Dar ne-am intalnit si am avut o dupa-amiaza magnifica...
Apoi ne-am plimbat si prin Carol si prin Tineretului...
Am ajuns acasa pe la 9 si am dormit lemn...
Defenetly un Pasti Fericit, cu Lumina si Pace.. si ce mi-au mai urat prietenii prin mesaje...
Anul asta a fost cu certitudine unul atipic! Eu, cu atatea traditii pascale as "back-up" n-am facut nimic din ele...
Ceea ce imi dorisem cu o zi inainte era sa ma urc in primul tren si sa o tai la munte! Si daca aveam un sentiment ca as fi gasit cazare, chiar asta as fi facut!
Dar.... Am descoperit ca si una din cele mai bune prietene avea aceleasi dorinte ca si mine: chef de iesit in natura si de asemenea un chef nebun sa analizam, sa disecam ganduri, stari, evenimente.. Deh, Com on.. Suntem muieri, asta facem noi cand vrem sa ne clarificam mintile....
Drept urmare am facut pick-nick de cateva (multe) ore binecuvantate de soare... Soare, vant, lac, copaci infloriti, ciripituri felurite...
Oh, prietena mea a facut cea mai frumoasa surpriza cu pick-nick-ul asta.. Hehehehe, cand am vazut ca scoate fatza de masa nu mi-a venit sa creeed! Cand a scos termosul cu apa calda, pahare de plastic si ness la plic am inceput sa rad.. Hehehehehe... Dumnezeule, cat am fost de rasfatata ieri!
A venit si un cutzu.. Un lup schiop, tare bland, care voia si el (de fapt "ea") afectiune.. Un "wolfie" liber si wild asa, cu ochi galbeni- ce-ar fi bagat spaima in oricine, daca nu ar fi fost evident ca era atat de trista. Hehehehe, la un moment dat noi voiam sa mancam, dar fara cutzu culcusit pe o parte langa piciorul meu. Cainele s-a dus mai incolo... A plecat si a revenit.. ii oprisem si lui niste papa.. Prietena mea, cu ceva experienta la capitolul animale a remarcat cat de incet manca aceasta wolfie. Ok, dup-aia s-a dus sa bea apa din lac (da, mirosea a peste) si-apoi a trebuit sa ma lupt cu ea sa nu se urce pe mine... Uda cum era o apucase afectiunea.. Yeeeeaaak! Cu greu s-a lasat induplecata sa se aseze mai incolo... tot pe langa mine si tot cu mana pe ea am stat..
Oh, si-apoi scatiii! Era plin de scatii... Stateam pe spate, la soare sub o salcie, uitandu-ma la frunze... si la scatii... Si din pozitia in care eram, fundalul pe care statea prietena mea era cerul cu nori pufosi.. Tare fain! Sa vezi cum e sa vb cu cineva care se afla in nori si sa privesti frunzele care si ele te "ridica cumva" :)))))
A fost ziua de nastere a tatalui unui prieten. Dau si eu mesaj de "la multi ani"... Ma suna omul sa ma intrebe daca am vb cu fi-su.... Aaaa... Nuuuu... should i have done it?! Why?! Da, stiu, n-are nici o legatura, dar asa.. ca treaba ce m-a uimit...
Evident discutiile cu prietena mea s-au dovedit extrem de utile... :)))))))))))))))) Inca putin si am fi jucat ceva asemanator cu "mima"....
Alege-ti iubitul ca pe prieteni! E mai simplu!
Vorbeam cu prietena mea despre.. Ce vorbesc femeile?! Logic, barbati - adevarat, intre multe alte lucruri, dar, da!
Povesteam noi diverse ca sa descoperim ca "al meu" e nascut la 3 zile diferenta de ea.... Iar "al ei" e scorpion ca mine! Am ras in hohote descoperind asta. Ne-am spus ca atunci cand nu o sa ne intelegem ceva din comportamentul "celuilalt" o sa ne gandim la cum suntem noi doua in relatia de prietenie. Pt ca macar ne cunoastem de atatia ani si suntem familiarizate cu "piticii" fiecareia. Hehehehe, pe bune ca e eficient! Si eu si prietena mea, avem momente in care nu avem chef sa vorbim, de exemplu... Chiar si ieri.. stateam asa, in contemplare, fiecare.. si era numai bine! Deci, daca vreti sa va comprendetzi partenerul de viata, aveti grija sa fie pe langa stilul de prietene si prieteni pe care vi-i faceti!
Clarificati in amanunt dialogul ca sa nu iasa "minuni"
Funny thing:
Imi dau intalnire cu prietena mea, inainte sa plecam, in parcul Carol... Eu intru in parc, pe la metrou tineretului, mergand pe o stradutza... Vine ora intalniri. Nu era in statie. Imi zic ca intai sa ajung in parc.
O sun.. Ma suna... de vre-o 4 ori... Io ziceam unde sunt, ea spunea unde e, dar nici eu nu imi dadeam seama pe unde se putea afla, nici ea nu dadea de mine. Ii spun sa se uite dupa monumentul ala oribil si ca o astept acolo... Spunea ca nu il vede.. I-am zis sa se uite in sus ca e mareee... Inchidem.
Imi apare in fata ochilor ceasul de la parcul tineretului.. O sun: "Bah, tu in ce parc esti?"
Hehehehe.. dap! Era in Tineretului!
Dar ne-am intalnit si am avut o dupa-amiaza magnifica...
Apoi ne-am plimbat si prin Carol si prin Tineretului...
Am ajuns acasa pe la 9 si am dormit lemn...
Defenetly un Pasti Fericit, cu Lumina si Pace.. si ce mi-au mai urat prietenii prin mesaje...
Libertatea de a nu da socoteala
Libertatea de a nu da socoteala....
Experientele mele (extrem de variate) alaturi de Marina (mama) au inclus o multime de faze de tipul "nu doresc nici potentialilor dusmani!"....
Astazi vorbeam cu o prietena. In relatia ei de cuplu intervin asa: Lipsa de intimitate care atrage lipsa confortului psihologic si faptul ca trebuie sa dea socoteala alor ei unde merge, "da'" ce face (chiar si curiozitatea parinteasca e stresanta uneori), ce program si-a facut, cum se inteleg, "e bine?!", plus ca "e treaba acasa" sau "e nevoie de tine acasa"...
Eu, in schimb...
Am ajuns la faza in care am casa mea, banii mei, timpul meu liber, nu tre sa spun nimanui unde ma duc, ce fac, cu cine, din ce motiv.. deepshit-uri de ac gen. Chiar sunt un om 100% liber si responsabil cu libertatea mea.
Si iarasi, atata mi se rupe de ceea ce cred ceilalti despre mine incat nu ma intereseaza. Aaaa... m-am exprimat clar, sper. La fel, daca am nevoie de un "second opinion" este alegerea mea in totalitate cui cer sfat sau ajutor. Pur si simplu nu am nici limite nici restrictii.
Adevarat ca 24 de ani am avut suficient de scurt si gros "lantul de gat" si nu as mai vrea sa repet experienta in vecii vecilor si in nici o viata viitoare! Amin!
Din pacate unii inca mai trec prin momente- criza.
Aseara vorbeam cu un prieten care avea timp, chef de vorba si "cent"-ul (vechiul abonament cnx/ vodafone cu "centul pe minut in week-end"). Si ma sunase cand eu stateam instalata confortabil cu agenda in brate. Ce era agenda?! Ultimul carnet personal in care nu am mai scris din aprilie 2005! Amicul meu spunea ca nu gasea utilitatea carnetelor personale. Io... Cum sa zic?! Sunt amnezica! Rau! Pe mine nu ma poate intreba cineva cum a fost cutare poveste de acum... nu-stiu-cat timp, pt ca habar nu am.. Tre sa "consult agenda". Uit, nu e ceva ce vreau ci ceva care se duce-n ma-sa din memoria mea. E ca un " by default setting".
Si acum... Sa inteleg pe ceilalti ca pe mine insami....
Noroc cu prietena mea!
Astazi imi spunea cum se simtea ea, impartita in 3 parti. Intre datorie fata de genitori + afectele de rigoare, intre ce vrea ea sa faca, ce vrea si al ei sa faca, intre "trebuie si vreau".
Candva, de mult, acum vre-o 5-6 ani, oamenii incercau sa imi scoata din cap cuvantul "trebuie". Dar eu, in mine, stiam ca "trebuie" determina un ceva ce nu imi apartinea.... Cui sa explic?! Eram doar eu cu mine pana la urma si intr-un fel sau altul trebuia sa il accept pe "trebuie" ca parte a vietii mele de atunci. Era limita lantului. Am incercat sa il transform in "vreau" ca si cum as fi vrut sa ma mint... Da, in ultimii ani am devenit alergica la "trebuie". Daca imi spui "trebuie sa..." atunci in mod cert inteleg "sa nu faci aia!"- n-o voi face nici daca stai in cap atata vreme cat "trebuie". I fucking hate the word!
In seara asta vorbeam cu prietena mea... Trecutul meu ma ajuta sa inteleg prezentul altora...
Si ma gandesc ca uneori am tendinta de a-i lua pe cei care ar putea fi ca mine (liberi) dar nu sunt ca fiind lasi.
Ce pacat ca uit!
Ce bine ca am de unde sa-mi amintesc!
Ce naspa ca altii tre sa treaca prin experiente relativ asemanatoare.. Dar bine ca sunt cateva variante testate de mine inainte si nu mai tre sa isi bata si-altii capul prea tare cu ele...
A fost interesant:
"Bah, si asa imi vine uneori sa imi iau campii!" - "Ohooo, cat de bine te inteleg!"
"Si vezi asa ca ..." - "Da, exact asa este!"
"Bah, dar cand 2 oameni sunt doar ei singuri e altceva!" - "Da, bai, normal!"
"Si cand incep intrebarile-alea iti vine sa te-mpusti" - "Categoriiiic!"
:))))))))))))))))) Ne-neee, io nu mai vreau sa traiesc aia, defenetly!
"Pana la print saruti o mie de broaste!"
"Pana la print saruti o mie de broaste!"
Pana in seara asta nu stiam ac expresie.. Dar m-a amuzat si mi-a placut.
Vorbeam cu o prietena despre curajul de a ne asuma esecurile pana a ajunge la reusita. E o chestie ce poate fi extinsa, si pe plan profesional si pe plan afectiv.. mmm, cam pe orice. La o adica, si o mancare facuta prima data s-ar putea sa nu iasa ce si-ar fi dorit bucatarul...
Ei bine, cunosc oameni care nu au curajul sa incerce ceva ce isi doresc de teama esecului.
Este ceva ce eu nu cunosc, imi este straina atitudinea asta, sentimentul si originea... Nu sunt asa si nici nu as putea. Sunt o rebela, sunt adepta lui "incearca si vezi tu.. te descurci!". Nu stiu cum dar mereu am fost convinsa ca "ma descurc" si chiar am facut-o... cu batai de cap, cu analize, cu.. in felul meu...
Non-actiunea celorlalti e ceva ce ma "seaca", pt ca nu o pot intelege. Iar asta cu "mi-e teama sa nu sufar"... Poooola mea, si cand m-am nascut am urlat (nota 10, cred ca am fost f deranjata ca ma scotea mama de la cald dupa 10 luni juma'te !) ...
De obicei cand nu reusesc sa "inteleg"... Aplic varianta "intreaba si tu pe cine ar putea sa te ajute sa intelegi". Normal.. Azi am vrut sa inteleg ceva interesant si ciudat totodata. Da, unii oameni ma privesc ciudat.. Cu o combinatie de amuzament si invidie de parca cine stie ce am facut si nu stiam... Mi-am luat inima in dinti si mi-am intrebat prietenii: "bah, ce-am, frate?!".
Mi s-a zis.. "da, bah, dar tu ai curaj".. Dar care curaj? Mie nu mi se pare deloc ca as fi curajoasa in vre-un fel... Nu intelesesem bine. Se pare ca am curajul de a accepta esecuri... Nu stiam ca ar trebui vre-o calitate interioara pt asta...
Si inseamna ca si gasca din care fac parte e o gasca deosebita. Doar pt ca noi traim, suferim, invatam si mergem mai departe zambind de parca am descoperit Atlantida! E o treaba.. Iar "gasca din care fac parte" este si fractionata, pt ca stiu extrem de multi oameni din medii diferite, dar si unitara, pt ca principiile se cam aseamana.
Am aflat astazi cu surpriza si cutremur cum unii oameni isi fixeaza un target si vor musai sa ajunga acolo. Ca noi toti... Daaaar: Se poarta fatza de acel target ca la cumparatul de haine fara proba:
Rochia aia din geam o fi ceea ce caut? Hmmm, nu pare sa fie. Dar nici nu intra in magazin sa probeze ci se multumesc sa murmure si trec nepasatori mai departe... Mai trec pe langa un alt magazin, din care nu se vede decat firma. Acolo o fi ceea ce caut? Hmmm.. nu cred.. Si nu se mai "obosesc" sa mearga pana acolo...
Apai, de ce sa se uite lumea aiurea cand io intru, probez, pierd in pana mea, ani intregi tot proband?! Ca deh, si io ca si altii am target-urile mele. Nimic deosebit.. Caut multumire si Fericire...
Mi s-a explicat cum oamenii se auto-limiteaza si compara magazinele/ rochiile din realitate cu ceea ce isi imagineaza... Si mi s-a parut super-trist...
Ce nefericire sa traiesti intr-un vis... Iar visul sa nu se poata suprapune pe nimic din real.. Si sa preferi visul perfect realitatii care ofera perfectiune doar in potentialitate.
Si iar ma intreb: Dar de ce se tem oamenii? Nu sunt mai nefericiti asa? Si iarasi mi se va raspunde: Ba da, sunt nefericiti...
Iar eu azi m-am trezit cu ideea ca "e frumos afara si vreau afara". Am intrat pe mess si am scris: "badmington? azi? who's in?" In 15 minute s-ar fi strans gasca de 4 oameni.
Dar mi-am dat seama ca nu vreau decat sa lenevesc la soare. Si-am pornit la lenevit ca scorpionul la soare, impreuna cu o prietena. Ne-am uitat la norisori, am vorbit, am privit ratze salbatice, pescarusi, o testoasa, lalelele deschise si mirosind puternic, ore in sir... Oh, si am filmat o veveritza! Apoi ne-am plimbat, am mers in restaurantul "la mama" (super-tare, btw), am invatat lucruri noi si re-invatat lucruri vechi mai "nefinisate"... Si-am venit cu noutati.. Am avut o zi magnifica! Doar pt ca am iesit din casa...
http://photos.yahoo.com/s_ariadna
Ma uit la data...
Am trecut eu de 1 aprilie fara mistouri si minciuni?! Cred ca m-am schimbat si eu si lumea din jurul meu.. :) Glumele au devenit mai frumoase...
Huh, voiam de fapt sa anunt ca am mai postat niste poze pe care Yahoo nu vrea sa mi le salveze ca "public".. Iata linkul: http://photos.yahoo.com/s_ariadna.