yah 360

Ma gandeam zilele trecute cate lucruri se pot schimba in viata unui om cu o viteza ametitoare....
Cand eram in liceu aveam un copac preferat intr-un parc pereferat.. Ii spuneam "la buturuga".. Copacul cu trunchi gros era cazut cumva in apa, dar avea o mare portiune deasupra apei la vre-o 30-40 de cm.....Mie imi placea sa ma asez deasupra apei sa privesc inafara mea si in mine... De fiecare data cand aveam nevoie sa fiu eu cu mine insami ma refugiam de lume acolo.. Tot acolo imi asterneam gandurile in jurnal... Iarna cand totul era alb si primavara cand totul se transforma, chiuleam de la scoala pt a fi la buturica mea, pt a ma regasi, reculege, pt a-mi arunca o privire in trecut si alta in prezent, pt a putea intelege prezentul, pt a ma impaca eu cu mine, pt a gasi optiunile de rezolvare a unei situatii...
Se pare ca nici acum nu ma las mai prejos, chiar daca jurnalul e mutat pe calculator.. Intr-un alt parc, am gasit o salcie minunata, pletoasa, prietenoasa si protectoare. Si am stat pe radacinile ei asezate ca un mic scaun, lasandu-mi ochii sa se odihneasca in unduirile apei.. apa in care sarea un peste salutandu-ne, apa in care se oglindea luna si alte luminite, am stat acolo gandindu-ma.. linistindu-ma.. again: me, myself.. i am...

Zilele astea s-a gandit miss Winter sa vina pe la noi.... urasc frigul, nu imi place sa fiu nevoita sa ma infofolesc cu haine groase.. E ca si cum mi-as limita miscarile..
Colac peste pupaza mai vine si full moon care imi aduce insomnie si "teste"... Visez numai tampenii: gasca, semiintuneric si cafteli, de parca n-as fi satula de ele. In plus mai visez si chipuri cunoscute iar "caftelile" care inainte erau blande acum sunt f dure si ma trezesc obosita de parca tocmai ce-am venit de la "razbel"...
Iarna... iarna este vremea statului in barlog, ca un urs.. undeva intr-o cabana cu foc arzand si trosnind, cu vin fiert mirosind a sortisoara pe care nu-l bei pt placerea de a tine cana fierbinte intre maini, cu o muzica placuta data nici prea incet nici prea tare. E vreme de stat cu un teanc de carti pe masa din sa alegi ce iti doreste inima sa citesti, cufundat/-a intr-un fotoliu primitor, moale si pufos, cu o patura groasa pe deasupra in timp ce picioarele se odihnesc pe un taburet.. Iarna e anotimpul cand ninsoarea e frumoasa numai cand o privesti de pe geam si nasul ti se lipeste de sticla rece sau e caldutz afara si nu e mocirla, cand te intalnesti cu prietenii la o zbenguiala in zapada pt ca apoi sa te refugiezi in caldura casei, intr-o baie fierbinte... Iarna e anotimpul cand nu-ti arde sa pleci din casa pe intuneric, cand ai vrea sa mai lenevesti constatand ca in pat e cald si inafara lui e rece, cand orice lichid fierbinte si aburind (de la cafea la supa) e binevenit... Ce mai incolo si incoace... asta e vreme de hibernat!