Nopti albe prin bucuresti.. sau nu..
Centrul orasului Gri. Plec din Victoriei catre Universitate. Se anunta marea "Noapte alba in Bucuresti": muzee deschise toata noaptea- cu intrare mocca-, proiectii de filme la Casa de Cultura.. ce mai, super, frate student, cu buzunare in care iti bate vantul de iarna proaspata.. Ca urmare: Si eu ca si altii pe strazile intunecate. Ma iau dupa o gasca de tineri care se bucurau ca "dupa o bere mai merge una". Una din tinere spune ca "taci, ma, ca acum e altfel, mergem la "cultura". Ma gandesc ca si ei, ca si mine, se indreapta voios catre Muzeul National de Arta. Intuitia nu ma insla (nici acum). La intrarea in muzeu "nenea portaru" ne anunta cu o privire rautacioasa ca "Nu se mai intra!" pt ca e trecut de ora de program. Si incep sa discut cu el... stiti... mediatizare intensa.. ministeru' lu' culturii.. Dar "nenea" e de neinduplecat, nu se intra si pace, ca asa scrie pe programul lui pt noaptea de 4.... ca asa i-a semnat lui sefa pe condica si, deci, nu se viziteaza muzeul noaptea, indiferent de ce a zis ministerul culturii. Adica ce? Lui nu ministeru' ii da de mancare ci sefa. Si ce zice sefa.. "aia e, domnita". Studentii din spatele meu au venit sa intrebe si ei (sau poate ca nici ei nu mai erau studenti.. who cares?)... Deci:NU. Imi bag picioarele in ministeru' lu' Cultura si imi spun ca poate am noroc la Muzeul de istorie. Pe drum ma gandeam: ce noroc, fusesem dupa-amiaza cu prietena mea si fiica ei sa vizitam Antipa. Intrebasem organizatoarele de acolo si ele mi-au zis ca au anuntat inclusiv pe site ca la 22:00 inchid. Ajung in Piata Universitatii: exact cum anuntasera, scena, momente umoristice, premii.. Ce nu am vazut? telescoapele pe care le promisesera cei de la Astronomic. Daca le-a vazut cineva sa ma anunte, pt ca eu m-am plimbat destul si nu le-am "reperat". Ajung la muzeul de Istorie. Intuneric, lanturi la porti.. Doar un monitor de computer semnala prezenta unui paznic usor adormit si care se uita la cine-stie-ce-film dubios. Alti tineri dezamagiti in fata muzeului. Era destul de frig afara si totusi ma uitam cum de la metrou ieseau valuri-valuri de tineri. Nu am riscat sa merg si pana la Casa de Cultura... La o adica cine face "noptile" astea albe ar fi bine sa se asigure ca toata lumea stie de ele, incluziv cei direct implicati.. minunatii colaboratori... Dar e Romania.. Il iubesc pe Kafka.. Din ce in ce mai mult! Cat vizionarism.. a trecut in mileniul 3! Corect, nici Caragiale nu-i de ignorat. Ma intreb daca vre-odata o sa se organizeze ceva ca lumea "da capo al fine", aici, la noi. Raman cu intrebarea mea in semi-intuneric, ii dau si ei o tigara si-o bere si asteptam....
Va spuneam mai devreme de multime de tineri si nu numai, multime care invadase Bucurestiul nocturn.. Sambata... Din "bula" mea de pasivitate inghetata remarcam un soi de goana: Goana dupa timpul pierdut, dupa "havin' fun"-ul ratat si buna dispozitie ratacita in timpul zilelor de lucru.. Imi aminteam de mine insami. Vinerile, cand am cate o saptamana "plina" iar buzunarul imi permite "ies in oras".. Ies sa dansez pt toate orele petrecute pe scaun in birou, ies sa ma revolt pt etajul care ma desparte de "celalalt birou" in care imi fac "treaba" -in curand o sa imi pierd rotunjimile de la atatea scari- , ies din casain care ma refugiez prea mult si pe care nu o remarc aproape.. Refulare! Week-end-ul a ajuns un soi de refulare, un soi de revolta iompotriva sistemului... In adolescenta aveam rock, bocanci, blugi rupti si tricouri negre... Azi avem ce vrem noi. Doar in week-end si inafara orelor de program... Patetic. Sau poate ca nu.. Stiti ca multi ma intreaba de ce imi caut un part-time in loc sa caut alt job decat cel "underpaid" pe care il am... Pt ca si in timpul saptamanii pot sa FIU.. eu insami. In comparatie cu ce au altii lucrul asta e un lux. Si totusi, in seara asta am vazut prea multa lume alergand catre un club sau "altceva" ca sa nu ma puna pe ganduri... Acum merg sa ma odihnesc. Stiti de ce? Pt ca week-endul se apropie de final.. Pt ca maine e duminica, ziua in care fiecare se pregateste pt o noua saptamana, inca o "tura"... Iar viata trece si felul in care o percepem.. depinde doar de noi insine.
Imbratisari senine! Forever Young, guys!