Caci din aprilie pana acum nu multe se intamplara...
Doar ca n-am prea avut nici chef nici inspiratie si viata interioara a batut cheful de impartasit..
Bebelusa creste in burtica si mi-e suficient sa ne observ pe amandoua.
Adevarul este ca sarcina este un eveniment care transforma si schimba optica, nu total, dar m-a invatat sa ma detasez de foarte multe lucruri.. Si chiar sa interactionez altfel cu oamenii..
Nu stiu ce sa mai zic, pt ca inca sunt la faza de studiu :)
yah 360
Casa de groaza....
Casa in care locuiesc a fost a alor mei (mai mult a maica-mii). E un apartament obisnuit, dintr-un bloc obisnuit. Nu stiu exact ce ma tine aici.. Probabil copacii pe care ii vedeam cand eram copil si care se imputineaza progresiv datorita constructiilor; vrabiutele care isi fac cuib la balcoane; rasaritul soarelui si un plop pe care il stiu de cand eram copil. Probabil si linistea de aici... Cacaturi d-astea "nepractice", dar care fac bine la "corazon".
Si ne-am apucat de un dormitor, in ideea ca terminam in 2-3 zile cu zugravitul si asezatul mobilei si ne apucam de construit la camera copilului.
Te pui cu te-ncurci?! Initial am zis ca nu dam jos stratul de huma si dam peste.. S-a unflat! A trebuit sa dam jos... Terminam asta, incepe Marian zugravitul tavanului si.... Si... A explodat un fir de la lumina fix in perete! Fir-ar sa fie! Alta munca alta distractie!
Dupa 33 de ani, cat are casa asta te poti astepta la orice !
Oare ce va urma?!
yah 360
Seara buna la voi!
Azi eram in metrou si ma uitam la niste.... nu mai erau de mult pustoaice, desi se purtau ca niste tigancushe- mahalagoaice de 10-12 ani... Eram f obosita de la job si intr-o stare usor critica. L-am intrebat pe Marian cum pot oamenii fi atat de stupizi... I mean, la un moment dat tre' sa te mai si trezesti! A, stai... Una este sa alegi sa te porti ca un "adolescent tarziu" si cu totul altceva sa nu te duca mintea.. Spectacolul de azi mi s-a parut usor amuzant si totodata grotesc. Un soi de superioritate critica m-a facut sa rad de prostia femeiushtilor cu pricina si altceva din mine le-ar fi bagat intr-un "ospiciu de educare"- un loc in care sa invete, sa descopere, sa se descopere... Probabil ca este si o treaba de mediu, i mean... un prost autentic nu poate fi decat tocilar, dar niciodata creativ; un executant si-atat. De femeile astea s-ar fi ales macar atat: s-a fi incadrat mai bine in societate, ca roboteii intr-o fabrica....
Sadic?
Cred ca nu...
Acum cateva sapt. am avut o discutie legata de regulile de gramatica- vechi vs nou-. Mi se par in continuare tampenii si cred ca nu trebuie sa se schimbe regulile ortografice, doar pt ca tinerilor din noua generatie li se pare dificil sa scrie corect.... Dap, sunt snoaba in ce priveste educatia...
seara folk
Am reusit performanta ca, dupa o zi activa de jobbing sa ajung pe la Om Bun si-apoi la un concert in Big Mamou.
La Om Bun.... Am fost sa imi vad un prieten. In rest, festivalul nu mi-a mai spus nimic. In cea de-a doua seara au fost cei de la "Gashkademia de folk" dar mai bine e la Big Mamou. S-a terminat si cu festivalul asta. Faza cea mai tare a fost cand la servici colegii mei au intrebat surprinsi "Ce e aia Om Bun?" Am facut ochii mari si am intrebat ce varste aveau... Toti, copii nascuti dupa Revolutie (or whattever, bine ca am scapat de Iliescu). Astora nu le-a povestit nimeni cum era viata cotidiana in "Epoca de Aur".
In Big Mamou.... Jale! Prea multi oameni intr-un spatiu prea mic. In plus organizarea este "simply" de rahat. In mod normal, inaintea unui eveniment trebuie pregatit spatiu si redeschise usile pt cei ce vin special la acel eveniment. Pauza, pt ca in Big nu exista asa ceva... Drept urmare: n-aveam unde sa stam si nu mai aveam mult pana sa-mi bag picioarele in concertul pe care il asteptasem o saptamana.... Somehow s-a gasit si un scaunel demn de "capra cu 3 iezi"- chiar arata ca-n poveste- ... dar am fost intr-adevar neplacut impresionata... Parca era alta treaba cu mesele de lemn de dinainte.. Huh, macar n-au mai fost probleme cu sonorizarea si sunt convinsa ca asta nu a tinut de "oamenii locului" ci de "Make an' frienz". Seara a fost salvata de prestatia celor pe care ii asteptasem... Pacat ca nu se pot inregistra si difuza... Cred ca asta ma cheama la concerte, sentimentul de "freely-willy" si bucuria unei gasti ad-hoc. Ok, sa iertam new comerii, pt ca de ei radem. Sa-i iertam pe Tapinari, pt ca nu vor sa mai "scoboare" de pe scena... Dar Iancu, Mihailescu si restul sunt de mare incantare... De ce ziceam ca e pacat ca nu pot fi filmati si-apoi facute publice imaginile? Pt ca lumea se ridica de pe scaune, pt ca se canta in cor, se aplauda pe ritm, pt ca este un aer euforic :) Pt ca este fix "la o bere cu niste tovarasi unde ne simtim bine". Cel putin cu tovarasii cu care mergem
insomnia http://www.youtube.com/watch?v=JOy5LOsV6Vs
Insomniaca... Cine m-o fi pus sa dorm de la 8? Maine am o zi plina pana tarziu si asa n-am nici un chef de ea... Mi-as dori ca maine sa fie duminica chiar si doar pt faptul ca e vant si frig si... Iarna.
Intr-un fel e curios: Atunci cand m-am nascut a fost prima zi de ninsoare a lui '80. Dar asa nu-mi place sa fie frig, ca nici nu va imaginati... Parca mi-as dori sa hibernez iarna... Cred ca sistemul social e prost conceput, pt ca oamenii sunt ignorati in unicitatea lor... Bine, consider sistemul social gaunos de la temelie, dar asta e o alta discutie. La fel cum eu prefer caldura si soarele, in acelasi mod altii prefera recele toamnei tarzii, de ex.. Nu s-a gandit nimeni ca un om nu da randament decat in conditii optime? Ca sa nu mai vorbim de treaba cu varsta. In Roamania noastra minunata doar 30% din populatie prezinta "forta de munca". Paradoxal, firmele nu fac competitie pe oferirea conditiilor prielnice... In ultimele zile am auzit numai tampenii despre diverse joburi in companii "bine cotate pe piata". E ca treaba cu meditatiile de cand eram eu studenta... La un moment dat am avut o discutie cu cineva. Tariful meu era comparativ cu cel al unui profesor de liceu- logic, imi cunosc valoarea si stiu ca sunt un prof bun si nu un ignorant fata de problemele care pot afecta viata interioara a elevilor mei. Buun, la un moment dat o tipa mi-a spus ca "baaaai, las-o jos ca tu iei dublu fata de cat ia un student pe ora de meditatii!". De curiozitate, am intrat atunci pe sites. Sa-mi pice tigara dintre degete cand am vazut ce tarife aveau studentele noastre... Daca eu luam la ora aia 300.000 lei (vechi, pt ce e history treaba), "fetele" luau intre 100 si 250.000.... Si-am inceput sa discut pe forum. Spuneau ca au nevoie de bani. Dar toata studentimea da meditatii pt bani, nu? Daca ele scadeau pretul se strica piata, pt ca obligau pe toata lumea sa scada pretul si atunci nu mai aveai nici un profit. Pt. ca stai sa te gandesti "Bah, ma duc pana acolo, imi mananc nervii daca dau de vre-un elev mai incet la minte, imi pierd timpul in care as putea face altceva mai bun pt mine.." Si stiti ce-am facut? Mi-am tinut elevii inca un an, timp in care unul a renuntat si am aflat ulterior ca si-a luat un meditator mai "ieftin" si dupa aceea am ajuns la concluzia ca mai bine optam pt un "full time job" si citeam, ieseam in oras, sau orice altceva decat sa am un part-time si sa alerg pt ceva ce nu merita. Oh, da, daca as fi dat meditatii doar acasa poate imi era ok, dar sa alerg dupa copii de a 2-a 3-a care aia scriu... Puh, no thx. Toata polologhia ma duce inapoi la gandul despre piata noastra de munca. Frate, daca nu iti iei salariul 2 luni ce plm sa mai ramai? Daca nervii tai sa tocesc ca naiba si nu te simti bine si ai si un salariu derizoriu ... de ce plm? Nu reusesc sa inteleg- poate ca oamenii nu se uita in viitor. Chestia aia de "gandire de masa": voi faceti legile, noi le putem accepta sau respinge, ca sa fie in concordanta cu convingerile noastre... Nu contest nevoia de supravietuire, dar nici nu imi place sa vad cum unii sunt tarati in mocirla din cauza asta. Ca se lasa ei tarati.... Cum e aia: "M-am nascut inteligent, educatia m-a prostit!"- Lol, Romania- simply surprising...
E groaznic sa ai insomnie- asta in caz ca nu banuiati.... :P Am avut o pata pusa pe "Leva's polka" a celor de la Loituma. Am ascultat-o de vre-o 20 de ori sa imi fac plinul. Acum sunt pregatita de somn...
Well, till next time, ta-ta-ra!
Leva's polkka= Ieva's polkka
Melodia a fost compusa in 1930 de Eino Kettunen si a intrat in folklorul finlandez.
Asa cum se aude si in cantecul celor de la Loituma, nu e vb despre "Leva" ci despre "Ieva"- dar confuzia se face datorita ... tastelor pt ca L mic si I mare sunt aproape identice: l si I. Ce-i cu fata asta? S-a dus sa danseze la o alta casa din apropiere, ferindu-se de maica-sa. Un vecin o vede si i se aprind calcaiele si drept urmare danseaza cu ea toata noaptea, apoi cei doi pleaca impreuna. Cand Ieva (Eva) ajunge acasa cu tanarul, mama ei face scandal. Ultimele versuri (2 strofe si ceva) sunt cuvintele tanarului care spune ca el si Ieva vor fi impreuna "no matter what".
Melodia a fost folosita intr-o comedie ruseasca in '95, anul in care a fost lansata de Loituma. In 2006 a fost folosita intr-un anime, bleach (ep 2). Personajul, Orihime- devenita datorita popularitatii imaginilor Loituma Girl- invarte o planta inainte s-o arunce in oala, pt ca voia sa gateasca si se distra un pic in bucatarie. In animee sunt folosite 4 versuri din a 5-a strofa si 8 versuri reprezentand strofa 6. Tocmai acea parte este "improvizatie de sunete", care n-au nici o semnificatie si care nu fac parte din versurile originale ale melodiei. Cert este ca unele sites dau si continutul bla-bla-ului. Popularitatea melodiei s-a "tras" initial de la filmul rusesc, dar a luat-o razna odata cu animee-ul. Odata poastata pe internet Loituma Girl a inceput sa calatoreasca. In 2006 o companie germana a lansa o sonerie pt mobil care este un remake dupa melodia din animee si au denumit-o Jamba! A fost preluata de alta companie care a facut o mica animatie, a mai pus un efect de "drums" si au lansat "Dolly Song". In ianuarie 2007 un filmulet care statea degeaba postat pe google a ajuns brusc in top 100 google video. Si apoi melodia a inceput sa fie folosita tot mai des in reclame.
Postez mai departe mai multe variante:
1- originalul in finlandeza si engleza: http://www.youtube.com/watch?v=vjvVBCNcL_A
Lyrics:Finnish: Nuapurista kuulu se polokan tahti/jalakani pohjii kutkutti. Ievan äiti se tyttöösä vahti vaan kyllähän Ieva sen jutkutti,/sillä ei meitä silloin kiellot haittaa/ kun myö tanssimme laiasta laitaan.
Salivili hipput tupput täppyt äppyt tipput hilijalleen. Ievan suu oli vehnäsellä/ ko immeiset onnee toevotti. Peä oli märkänä jokaisella/ ja viulu se vinku ja voevotti. Ei tätä poikoo märkyys haittaa/ sillon ko laskoo laiasta laitaan. Salivili hipput tupput täppyt äppyt tipput hilijalleen. Ievan äiti se kammarissa/ virsiä veisata huijjuutti,/ kun tämä poika naapurissa/ ämmän tyttöä nuijjuutti. Eikä tätä poikoo ämmät haittaa/sillon ko laskoo laiasta laitaan. Salivili hipput tupput täppyt äppyt tipput hilijalleen. Siellä oli lystiä soiton jäläkeen/sain minä kerran sytkyyttee. Kottiin ko mäntii ni ämmä se riitelj/ja Ieva jo alako nyyhkyytteek. Minä sanon Ievalle mitäpä se haittaa/laskemma vielähi laiasta laitaa. Salivili hipput tupput täppyt äppyt tipput hilijalleen. Muorille sanon jotta tukkee suusi/en ruppee sun terveyttäs takkoomaa. Terveenä peäset ku korjoot luusi/ja määt siitä murjuus makkoomaa. Ei tätä poikoo hellyys haittaa/ko akkoja huhkii laiasta laitaan. Salivili hipput tupput täppyt äppyt tipput hilijalleen. Sen minä sanon jotta purra pittää/ei mua niin voan nielasta. Suat männä ite vaikka lännestä ittään/vaan minä en luovu Ievasta, sillä ei tätä poikoo kainous haittaa/sillon ko tanssii laiasta laitaan. Salivili hipput tupput täppyt äppyt tipput hilijalleen. English: The sound of a polka drifted from my neighbor's/and set my feet a-tapping oh! Ieva's mother had her eye on her daughter but/Ieva she managed to fool her, you know. 'Cause who's going to listen to mother saying no/when we're all busy dancing to and fro! Ieva was smiling, the fiddle it was wailing/as people crowded round to wish her luck. Everyone was hot but it didn't seem to bother/the handsome young man, the dashing buck. 'Cause who's going to mind a drop of sweat/when he's all busy dancing to and fro! Ieva's mother she shut herself away/in her own quiet room to hum a hymn. Leaving our hero to have a spot of fun/in a neighbor's house when the lights are dim. 'Cause what does it matter what the old folks say/when you're all busy dancing to and fro! When the music stopped then the real fun began/and that's when the laddie fooled around. When he took her home, when the dancing was over/her mother angrily waiting they found. But I said to her, Ieva, now don't you weep/and we'll soon be dancing to and fro! I said to her mother now stop that noise/or I won't be responsible for what I do. If you go quietly and stay in your room/you won't get hurt while your daughter I woo. 'Cause this fine laddie is a wild sort of guy/when he's all busy dancing to and fro! One thing I tell you is you won't trap me,/no, you won't find me an easy catch. Travel to the east and travel to the west but/Ieva and I are going to make a match. 'Cause this fine laddie ain't the bashful sort/when he's all busy dancing to and fro.
2- varianta din animee: http://www.youtube.com/watch?v=WNDh_tFIHn4
ya tzu tza parivik'alila lantik talidil lantizsh dandul la dipi-dapi dal la ru pati rupiran kurigan gook'gaya gidi gangul ra tza tza, ya ribi-dabi dil labaritz dandil lande lando ha bari pa tah, pari pari bari bidi-bidi-bidis dende lando ya barilas delan-deyado wa daba-daba-duba-duba-dubyaboo but is that litel'las delando buta kay-daga-daga dudu de-yado
3- Holly Dolly Song: http://www.youtube.com/watch?v=p90x83-arUM
4- varianta "dupa ureche" facuta pt karaoke: http://www.youtube.com/watch?v=DPdAj12Ew_Q
weird creatures
Sometimes people act like some weird creatures. I met someone who's behaviour changes like that: Whenever she's ok- not necessarly happy, but in a good mood- she is very opened. Available to talk and change thoughts with others... Unfortunetly, she recently became smbd else. Moody, histerical, with a large false smile and very critical abt the others. I noticed that she can ignore her own "wild attitudes" but if smbd else does the same thing she'll be screaming around as if it would be matters of life and death..
I wondered at first if we all do that.. and i noticed the answer was "noup!".... I even thought that o overreact because i'm used to act freely and not to be told how to do my things around. But regarding this particular person one said " Haven't you seen that i'm running like hell away from her?! I really dislike the way she shouted at me!" And i somehow got relaxed because i wasn't the only one....
So i noticed that whenever i'm stressed out i let everyone know. I am not perfect and i use "the Voice" even if i don't want that. At least i can let people know and let them the choice to be beside or away from me- i'm not very funny when i'm agitated. And i noticed that others do the same... This exception i'm telling you about is the kind of person who feels good among rules and "settings"... Isn't a curious fact that even at my job i have freedom? I love freedom... Funny thing that don't adapt very easy with new things... And how come that people foud of rules become wild inside them?
yah 360
Tot ziceau prietenele mele ca nu mai scriu, nu mai vad si ele o recenzie sau ceva...
Ultimele 2 sapt am revenit la concertele de folk.... Ultimul a fost in Prometeus- o revenire a lui Daniel Iancu de mare clasa... Rasete, voie buna, inghesuiala, fum, aplauze asa cum sta bine unei astfel de manifestari... Huh, frumos...
Mi-e somn de pic.. Well, till next time: Joi h 21.00, la ArtJazz, e 12 RON biletul.
candva
Viata virtuala...
Cred ca e un mod simpatic de a pastra legatura cu cei pe care nu-i vezi zilnic desi, poate, ti-ai dori-o...
De 2 luni incerc sa ma intalnesc cu o prietena... si muncim amandoua ca niste apucate sfarsind prin a ne promite ca "ne vedem noi..."
manageru' urca firma pan' la ceriu
Gandirea managerului roman.... (Bah, io scriu pt ca nu inteleg...)
Cred ca posturile de conducere ar trebui date oamenilor carora le place sa invete si care, mai ales, nu sunt orgoliosi.
Cred ca un manager trebuie sa treaca prin toate treburile care se intampla in departamentul pe care il conduce.
Recunosc ca un om nou adus pe un post de conducere in mod direct si brusc poate avea "a fresh eye" sa vada probleme din procesul muncii propriu-zise.
Din pacate, insa, o privire de ansamblu nu poate capata decat in timp, pe masura ce descopera "obiectele" muncii sale.
La "carte" se spune asa: un manager trebuie sa fie capabil sa inlocuiasca pe oricare din oamenii pe care ii conduce.
Un manager trebuie sa isi demonstreze competenta.
yah 360
La un (nasol) moment dat mi-a muit calclatorul.. adica fix placa de baza si procesorul (cum s-ar zice in limbaj "internaut" "mi-a crapat motherboardu si procu' "). Dupa cum se vede am trecut si pese acest moment traumatic...
De fapt chiar aici am o nelamurire... Adevarat ca am net de cativa ani buni si m-am obisnuit sa am in permanenta contact cu "inafara" ... Acum.. ma intreb:
Depedentza de internet, de informatie sau de inter-relationare? Ce e mai deranjant? Sa nu iti poti asculta muzica favorita, sa nu iti poti cauta filmul pe care ti-l doresti, sa nu mai relationezi (cred ca verbul "a vorbi" nu este intotdeauna cel potrivit) cu prieteni cu care nu te vezi decat foarte rar, sa nu iti poti cauta informatii, sa nu mai descoperi nouati, sa nu comunici pe forumuri.... A.... ?!?!
Nu am devenit cumva prea dependenti de computer in viata noastra citadina?
Meciuri, galerie si egregori....
Aseara am fost la meci. Ca un fel de introducere in "viata la dublu". Dar despre viata la dublu- later. Meciul...
Dinamo- Lazio. Am cerut stegulete, mi-am proptit paharul de pepsi sub scaun si am tras tigara dupa tigara pana a inceput meciul. Observam multimea... Am nimerit langa unii ca si noi. Fother an' son: fiul total paralel cam ca si mine. Vis-avis galerie, putin mai jos galerie... Baietandrii de toate varstele care si-au gasit o alta jucarie: sa tina si ei cu o echipa. Si s-au avantat cu tot elanul si energia in treaba asta. Fac pariu ca in alte domenii ale vietii lor nu manifesta o asemenea fervoare. Haha, nici un alt domeniu... Altii stateau linistiti vorbind cu prietenii... Pe acest fundal a inceput meciul. Prima repriza a fost electrizanta. Normal. La a doua am auzit ca in spatele meu, unde era un alt cuplu, partea masculina a inceput sa planga odata cu al doilea gol. Cuplul cu pricina ma amuzase anterior cu tot soiul de comentarii simpatice. Can a inceput sa planga, iubita lui- si ea amuzata ca si noi- i-a spus ceva in genul: "ce-ai, maica? Iti dau astia sa mananci, da-i in ma-sa!" Corect, nu? Noi am stat pana la 3-1. Dupa care, cei din fata noastra au plecat. Cineva din randurile de mai jos a zis "Hai acasa, la Descovery!". Ne-a unflat rasul, dar cam asta am facut si noi...
O experienta interesanta.... M-a facut sa ma gandesc la egregorii de care vorbea Aaivanhov.
.. your hair is burning.. (The Doors)
... Come to Desert, Jim!.. Cred ca e prima chestie pe care am retzinut-o din filmul "the doors"... E sambata.. o sambata lucratoare, aparent ca oricare alta.. si totusi nu este ca Oricare... Aseara am fost la "un gratar"cu gasca de job... De 2 saptamani lucrez si la depozit si ma simt de parca as face un popas in perioada rock a vietii mele.. Un popas mai prelungit, daca ma gandesc ca abia a fost Bestivalul.... Imi place intr-un fel sinceritatea bruta (si usor brutala) a celor de aici, insa.. ma gandeam la mine... Nu cred ca as mai putea trai intr-un ritm nebun ..
Cred ca am imbatranit un pic... Sau poate m-am schimbat f tare...
Azi e 7 a 7-a, 07.. Imi propusesem o cu totul alta zi, mai ales ca aseara o facusem lata ïntr-un Mare Fel"...
Bestival -by request
Din seria "music by request" va voi povesti despre Bestival...
Imi cer scuze.. e 3 dimineata si daca nu as fi avut insomnie, cel mai probabil nu m-as fi apucat de scris...
Incep cu cateva detalii legate de cadrul manifestarii.
Impresionant si incantatator de multa lume, venita pt muzica buna intr-un spatiu bine organizat. La intrarea Romexpo intampinau cei de la paza, pe drumul catre spatiul imprejmuit existau diverse standuri cu reviste pe tematica muzicala. La intrarea propriu-zisa verificarea biletelor. Doi pasi mai incolo cateva ghisee- suficiente- pt achizitionarea jetoanelor. De jur imprejur standuri cu specific: bere Heineken, tigari, mancare (sandwiches, mici, carnati- toate scumpe- un mic jetonul de ex..), tricouri (la standurile Clicknet- 50 ron/ bucata), cabine cu wc-uri ecologice- destule si separate prin garduri si invelitori gri. Interesant ca wc-urile erau dotate cu oglinzi, unele aveau si maneta pt apa sa se spele omul pe maini, that's civilised!-. Cei de la coca cola au avut standuri speciale, imprejmuite.. The Coca Cola Arena a insemnat: bar propriu, DJ-ii puneau "muzici la platane" si totul se auzea in castile care se purtau in spatiile amenajate special pt asta. In a doua si a treia zi de Bestival a fost vizibila prezenta vanzatorilor ambulanti de bere, lucru f util pt cei din fata. De fapt, eu, una, in toate zilele eram de gasit in fata, la gard...
Cei de la paza au fost f simpatici, dand apa de cate ori erau rugati. Ei dadeau sticle cu apa in primul rand apoi sticlele mergeau din ce in ce mai in spate, din om in om, astfel incat mai multa lume sa beneficieze de confort. La Alice Cooper, "nenea de la paza" a avut inspiratia de a da in multime si burete imbibat cu apa pt udatul parului si a fetei.. F civilizata atitudine- bravo lor...
Despre cei veniti.. multi straini; medie de varsta nu se poate face, pt ca am intalnit de la copii purtati de parinti pe umeri, pana la cupluri de 40-50 si am dat de un batranel de 60 de ani. Maxima variatie...
Si acum despre cum a fost cu Muzica...
Din punct de vedere tehnic prima zi a fost un "sunet" slabut dar a doua si a treia zi a fost perfect...
Cele doua scene pe care spectacolele se desfasurau alternativ au ridicat probleme celor care voiau sa fie mai in fata, dar au asigurat o buna calitate a spectacolelor. De asemeni afisajul a fost de exceptie. Montajele au fost spectaculoase, bine facute, cu atentie la detalii.
In prima zi am ajuns in timpul recitalului Hooverphonic. Nu-i stiam... Dar mi-au placut atat de mult, incat ajunsa acasa am cautat sa fac rost de muzica lor. Sa inteleg ca Bestivalul a mi-a ridicat si nivelul de cultura muzicala... Morcheeba au fost extraordinari, chiar daca au schimbat, iar, vocalista, inlocuind-o de aceasta data cu ... doua voci! Blonda a facut gafa pe care o detesta toti romanii salutand "budapest"-ul... A fost imediat corectata de Paul Godfrey. Atmosfera s-a relaxat curand dupa acest "incident". In cuvinte putine, recitalul a fost f bun, cei de la Morcheeba fiind la mare inaltime profesionala si comunicand cu publicul permanent. Faithless, asa cum a obisnuit publicul roman, a facut "spectacol"-unul impresionant, de sunet si lumina. La Faithless s-a dansat in masa si a fost senzationala atmosfera.
In cea de-a doua zi de Bestival, atat Kasabian cat si Reamonn au fost la "maximul lor" si publicul a apreciat acest lucru din plin. Pe tot parcursul spectacolului Reamonn s-au putut auzi o multime de aprecieri, adesea onomatopeice.... Rea Garvey a avut o atitudine familiara fata de public, apropiindu-se de cei care il aclamau. Se vedea de la o posta ca se simtea fain.
Desi s-a lasat asteptata destul de mult- lucru ce a iscat discutii in primele randuri, Pink a facut un show excelent. A fost atenta la reactiile publicului (da, si la semnul meu de "ok" la care a raspuns "ok, ha? enjoy!"). A inceput printr-o oarecare asemanare cu spectacolele de tinerete ale Madonnei si a incheiat cu episodul "4 nonblonds", schimband costumatia in timpul recitalului. De fapt 3 artisti au schimbat costumatiile: ea, Cooper si Manson. Pink a purtat publicul printr-o multime de stari: extaz, bucurie, melancolie si iarasi, bucurie si a dat dovada de o forta si o vitalitate minunate. Nu a raspuns cererilor de bis, plecand imediat dupa incheierea spectacolului.
In cea de-a treia zi de concert vedetele asteptate au fost: Wu-Tang Clan, Alice Cooper si Marilyn Manson. Toti la inaltime. Cei de la Wu-Tang Clan au coborat sa dea noroc cu cei din public dupa ce aruncasera cateva tricouri in timpul concertului (da, si cu mine.. Dupa ce i-am zis lui Ghostface ca face treaba buna a intins el mana sa dea noroc cu mine... deci, isi respecta audienta). Extrem de multa lume venita numai si numai pt ei.. Alice Cooper a fost asteptat de un public avand o medie de varsta undeva la 30-35 de ani. Spectacolul a fost fantastic, desigur, in stilul sau caracteristic. A aruncat in multime o carja din prima recuzita - ceruta inapoi de bodyguards dupa o mare cafteala (recunosc, eram implicata in tras, impins, ferit si dat de pumni, picioare, coate, unghi- ma intrebam daca nu ne iau pe sus dupa acest episod....). Cooper a fost darnic, aruncand fanilor si bete pt baterie- 3 sau 4 seturi- si bani de hartie (am si eu unul). In timpul spectacolului baloane uriase erau aruncate dintr-o parte in alta a publicului (joaca ce a implicat si paza, apropos). Nici publicul nu s-a lasat mai prejos fiind primul recital la care am vazut un mare banner pe care era scris numele lui (da, tineam si eu de el, ba chiar i-am facut semn ca este pt el.. Cooper a facut semn ca "da, pt mine", insa paza nu ne-a lasat sa i-l dam...). Si pt ca tot suntem la acest capitol, de precizat ca Alice Cooper a aparut cu steagul romanesc pe spate. Iar cand l-a lasat deoparte l-a impachetat frumos in loc sa il arunce. S-a cantat mult in cor la Alice Cooper.. Nu mai este nevoie sa amintesc primele momente de spectacol cand Manson a venit pe scena. Presa a vuit a doua zi.. Pot doar sa spun ca am gandit "like fother and son".. ca si cum ai vedea 2 generatii sincron. Iar Alice Cooper, cu tot stilul sau socant (a luat la bataie o papusa gonflabila pe una din melodii) mi s-a parut extrem de prietenos, carismatic.. A venit la bis si este important, in conditiile in care nici Pink si nici Manson nu au facut-o. Manson a creat o isterie in masa si din cauza inghesuielii extreme am fost nevoita sa urmaresc spectacolul de la distanta- m-am cocotat pe un gard-. A fost un adevarat "show" de lumina si sunet, maret de la prima la ultima melodie. Hartiile care simbolizau niste fulgi numerosi pornind catre multime pe un fundal de lumina rosie au fost dupa concert adunate de tineri.. avand si ei, astfel, amintire... Tot in timpul recitalului sau s-au inregistrat cateva lesinuri.... Imediat dupa show-ul lui Marilyn Manson organizatorii au grabit inchiderea Bestivalului, transformand in amintire o manifestare muzicala de exceptie in Romania. Sa speram ca vom avea parte de mai multe festivaluri atat de reusite. Cred ca denumirea ce i se potriveste este de BEST-ival. O simpla accesare a site-ului www.bestival.ro va demonstra acest lucru. In sectiunea "despre festival" se pot vedea feed-back-uri pozitive chiar de la cei ce au urcat pe scena.. Cred ca de data asta s-a vazut treaba bine facuta
jobbing
Asa am un chef de scris...
Paradoxal, stiu ca sunt obosita, gandurile sar de la o idee la alta... Exista o mare sansa ca incoerenta mea sa atinga cote alarmante..
Jobbing... Jobului meu i-am spus "Tea Land".. Evident eu nu pot fi altceva decat o Ariadna in Tea Land, constatand ca lumea e cam ca a lui Alice in WonderLand....
Diferenta fata de vechiul job e imensa.. Getting back to friendly (normal) corporate environment! Parca imi vine sa muncesc, stii ce zic?
In prima zi din Tara Ceaiului Rasare am intrebat daca am un job sau un hobby. Ei bine, e un hobby care cere munca. La greu. Si munca mishteau. Imi place.. Al "meu" zice ca mi se citeste pe fatza... Normal. Azi am venit la 9 jumate acasa. Si parca n-am facut suficient... Nu mi s-a mai intamplat de mult sa vreau io sa fac cu adevarat ceva. Daaaa.. oki, e un adevar partial! Am vrut eu sa fac dar n-aveam nici un sprijin in directia asta, ca si cum as fi vrut sa fac o prajitura fara ingredientele de baza....
Mmm! De unde stiu eu ca intru intr-un mediu normal? Pt ca in loc de "faci asa pt ca asa zic eu" aud "bai, fa si tu asa, ca e mai bine, arument.." sau "bah, io sugerez sa" (exact stilul ala de comunicare "pe limba mea"). Atunci cand fac o treaba ca lumea e normal sa mi se spuna asta si, psihologic, este o motivatie geniala pt orice angajat (si nici nu costa). Adica, e o treaba sa te straduiesti si cineva sa arate ca vede asta. Si, iar, e pe stilul meu. La fel, daca o dau in bara, ca uite nu am recunoscut nu stiu ce chestie se explica, fratele meu, deschis. Nu ti se ia gatul. Iarasi o treaba, pr ca daca ti se taie gatul din prima intervine blocajul... Deci mediul e mishteau.
Si acum... Ceaiuri.. O multime.. Acum ceva vreme, cand am fost in ceainaria zen m-am indragostit de rooibos-uri.. Acum descopar si alte ceaiuri..
Azi am avut 2 surprize placute (olfactive si gustative si.. inca ceva indefinibil): Dimineata mi-am facut un Yogi Power. Ceai negru, dulce si cu teina destula cat sa iti amarasca ceaiul daca il lasi prea mult la infuzat. Am inteles ca de fapt se infuzeza in lapte.. mmm.. cred ca asa ar fi pur si simplu delicios... Si-apoi Happy Mango. Ceai de fructe. Dulce.. mi-a placut fara sa il indulcesc si eu beau Dulce cu D mare.. Perfect aromat, perfect taste..
Mi-e somn... Nite-Nite.
aberatii nocturne (... atata eu..)
Ascult melodia din M.A.S.H. si refrenul e ceva in genu "sinuciderea e fara durere, iti aduce atat de multe schimbari si eu pot opta pt ea sau nu-dupa bunul plac, iar tu ai aceeasi libertate de alegere ca si mine- dupa cum iti place tie" ("Suicide is painless, it brings on many changes and i can take or leave it if i please and u cand do the same thing if u please) ... Paradoxal, melodia nu mi se pare deloc trista. Pt mine e ca un "memento mori"... Bah, traieste acum pt ca in secunda urmatoare poti fi "tai-tai" si n-o sa mai poti face nimic din ceea ce poti face acum, chiar acum. Melodia asta imi aminteste de toate cazurile stupide de tipul: ghiveci cazut in cap, caramida dezlipita dintr-un zid... etc.. Imi aminteste ca Traiesc!
Sunt in momentele intermediare de "stepping fwd". Pt mine asta inseamna revolta; nemultumire; sentimentul cretin ca as putea face mai mult, dar ca nu ma tin fortele sa fac cat vreau; nevoia de ordine; nevoia de disciplina (asta este in premiera absoluta); nevoia de a face corect totul, pana in detalii (that's another news). Vad in lumina noua lucrurile, ca si cum as fi un observator dinafara si nu simt c-as face vre-un efort in sensul asta- e ca si cum ai privi o figura geometrica in spatiu din 2 puncte de vedere diferite sincron.
Ma trezesc in ipostaze care mai de care mai ciudata si ma surprind pe mine insami.. Stiti cand ziceam ca sunt o fiinta complexa.. Bah, ok, dar Cat?! Caut sa imi cumpar incaltari. Ma trezesc murmurand in multime "om tara tu tara soha". Ma opresc din bombanit si ma intreb de ce.. Mi-a picat fisa ca mantra cu pricina e pt depasirea piedicilor si deschiderea catre oportunitatile universului.... Primesc o banana in timp ce vorbeam la telefon. Tot vorbind la telefon configurez 3 simboluri si incep sa o energizez. Cand am mancat banana mi s-a parut Prea dulce. Iarasi m-am intrebat de ce... Poi, pt ca, de la caldura imi scade glicemia.... M-a scos din sarite o fiinta ipocrita. N-am putut sa ii spun nimic, pt ca aparent, comportamentul ei era ireprosabil (dar eu vedeam dincolo si ma deranja ca nu-i puteam raspunde direct la obiect). Doua zile mai tarziu era sa imi pierd vocea- in timpul frazei vocea mea se diminua pana la volum zero.. Am fost diplomata si am raspuns cu amabilitate. Numai privirea mea nu stie sa se prefaca. Persoana a inteles mesajul corect iar eu am volum maxim :) .. Cred ca trebuia numai sa gasesc alternativa. Ascult cramberries "I wanna go Home".... Oh, yes, i do!
Azi am fost sa o vad pe fiica mea spirituala. Sanziana... Copilul "meu" (povestea e o chestie mai SF.... e a mea doar ca n-am nascut-o eu..) are aceeasi culoare de ochi ca mama mea. E ca si cum as vedea o combinatie ideala intre mama mea si eu insami si inca ceva bun in plus... Sanziana Speranta dovedeste o maturitate exceptionala si o abilitate de a depista adevarul dincolo de orice asteptari. Citeste de la 4 ani (cu jumatate de an mai devreme decat am facut-o eu insami) si ii place sa retina versuri- astazi mi-a recitat prima strofa din luceafarul. A fost ziua ei, a implinit 5 ani! Nu am avut suficient timp sa descopar daca inca mai percepe entitatile, asa cum facea la un an juma'te cand a venit la mine, dar in continuare e fascinata de vindecare - azi a pus mainile peste ale mele in timp ce faceam reiki si tot azi am invatat-o Tatal Nostru cu tot cu explicatii (pe care nu i le-ar fi dat nimeni altcineva). M-am apucat sa o invat pt ca mi-a spus ca a auzit de Tatal Nostru si ca nu il poate retine.. cand am vazut-o cum privea in sus am stiut ca percepea la fel ca mine, ca cei dintre care fac parte... Sanziana nu poate fi altceva decat un om al cunoasterii. Clar fii-mea! Pt ca si parintii ei naturali, ca si bunica mea- care o creste acum- sunt total paraleli cu "this". Sanziana... mi-a confirmat azi ca legatura noastra nu are cine sa o rupa- Nimeni, Niciodata. Adica.. nu stiu e ceva dincolo de orice intelegere logic-rationala, indiferent cum ne va purta viata pe fiecare...
Asta e culmea!~ Acum cateva zile mi s-a facut rau de la carne. Am crezut ca mi se pare si ziua urmatoare mi-am luat pui shanghai si iarasi mi s-a facut rau. Mi-am spus ca "pana aici!" si am rarit-o cu carnea. Nu zic ca nu imi place sau ca nu o sa mananc atunci cand imi doresc. Spun ca atunci cand mi se arata ceva nu ignor... Adineaori, in playlist aveam niste hard rock.. Am simtit un nod in stomac, agitandu-se. Mi-am bagat .... si am schimbat melodia. Poate ca nu se potriveste starii mele si nici nu prea merge dupa muzica japoneza, chamber- pop si ambientala...
Azi a fost ziua unei prietene- dap, pe langa cea a Sanzianei. Sa imi explice si mie cineva de ce, atunci cand ne adunam toate 6 restul lumii dispare la un moment dat... Hehehehe, sa fie chestie de vibratie? Ca doua dintre noi veneau de la un curs... In orice caz m-am simtit ca in familie- schimb de informatii, de pareri, de sfaturi, de impresii. Ca acasa.. Ce sa isi doreasca cineva mai mult? Cand eram mica ziceam ca omul are 2 familii: familia de provenienta (care la maturitate e optionala) si familia pe care si-o alege- prietenii- si care e mai importanta decat prima, pt ca abia in a doua familie se formeaza cu adevarat omul... Daca ma gandesc, Vianu a avut dreptate cu valorile lui.. si nici nu le-a impartit prost, btw!
Imi este atat de cald incat nu pot dormi... Simpla idee ca spatele meu se va atinge pe toata lungimea de cearceaf imi creaza disconfort..
Yamato show
Sunt franta de somn si "obo", dar mi-am propus sa scriu si exact asta fac... Ierati-mi proasta exprimare pt o ora atat de tarzie...
Tocmai am venit de la Yamato...
Am fost gasca de 5.. Si ca sa vezi ce inseamna istoria omului in lume, basca rezonanta.. Una din noi a plecat f repede, doua au stat sus si in spatele salii mereu, si cealalta a mers cu mine in fata dar dupa pauza a preferat sa vada spectacolul de sus. Eu mai aveam putin si ma urcam pe scena... Sorry...
Cand am iesit am spus, si imi mentin parerea, ca ritmul era exact asa cum trebuia sa fie.. perfect pur si simplu.. In plus, muzica asta a scos din adancuri instinctul meu de luptator.
Intreaga trupa- 5 fete si 5 baieti- mi s-a parut o gasca de "luptatori cu bateria".
Arte martiale.. muzica, ritm.. It makes sense! Spectacolul de lumini si sunetul au fost la mare inaltime, de asemeni. Iar despre prestatia celor 10.. Stiam ca alearga zilnic 10 km, fac repetitii, traiesc ca o mini-comunitate cu program strict dar simtindu-se bine impreuna. Ma uitam la "ditai baroasele" cu care lucrau si am admirat conditia fizica, organizarea, comunicarea dintre membrii "echipei". Asadar, guys.. sincronicitate, alternanta, simetrie, anticipare, crescendo, efervescenta, zambet, fight si un simt al umorului bine dezvoltat si aplicat- incat sa ridice sala in picioare, incat sa faca romanul cel comod sa colaboreze. Cei 10 pareau ca jubileaza, ca sunt niste spiridusi care topaie intr-o joaca de-a sunetul, pt ca apoi sa devina solemni, iar din seriozitate sa inceapa sa glumeasca. Cam asa e si viata, nu?!
Foarte bine, foarte reusit spectacol. Cred ca merita deplin denumirea de "show", intr-un sens bun, profesional.. Genul de spectacol care te lasa cu un zambet larg la final...
A meritat a-ntaia!
probleme de somn
Somnul... Ma gandesc ca fiecare om are cel putin o activitate in care sa fie un tipicar convins...La mine aceasta activitate este pregatirea pt som. Or fi si altele dar pe-asta n-o depaseste nimic!Deunaseara (ca se inserase cand am ajuns) am fost in vizita la o prietena f buna... No problem, daca n-as fi ajuns asa tarziu. Intinzandu-ne la vorba uite cum se facu ora 11.. Ceea ce insemana ca trebuia sa plec. Prietena a propus sa raman la ea in seara aceea, pt ca oricum, nu era nici un impediment.... As fi ramas, am zis, daca a doua zi nu trebuia sa fiu fresh... Intr-un final am ramas desi ceva din mine spunea: " go home! goooo hoooomeeee! get a nap on ur own bed, in ur room, in ur personal space..." I-am scos microfonul din priza vocii care tot imi urla in ureche. Stiti cum e dupa ce ascultatio melodie si ramaneti numai cu amintirea acelei melodii in urechea voastra? La fel ma simteam si eu.. Am povestit prietenei despre "gooo hooomeee" si am incercat sa inteleg cum vine asta.Adica ma simteam excelent in compania prietenei mele dar asta nu avea nici o legatura cu sentimentul meu de a vrea sa dorm la mine acasa, la mine-n pat! Nu stiu daca pot explica asta, dar se intampla intocmai cum am spus! Si-am incercat sa analizez situatia...Pai, camera mea- la care nu renunt nici in ruptul capului, desi as fi putut opta pt una din camerele mai spatioase ale casei- camera mea este "barlogul", "refugiul".. e ca oaza pt deshert.E camera mea dinainte de a veni eu! Inainte sa o fi locuit eu pe acea camera nu a mai locuit-o nimeni altcineva inafara plantelor... Am adormit ca naiba de greu... dar spre surprinderea mea m-am trezit bine, plus ca am avut acel timp de care aveam nevoie sa ma "trezesc", timp de cafea, de "matsuri" a lui kitaro... chestii, mey.. :PBuna dimineata!
...
viata mea este o continua lista de "to do things".. fac o multime de chestii faine si nu ma mai satur de viata, de traire...
merg la tot felul de spectacole care imi incanta sufletul, intr-o multime de locuri care ma bucura...
am grija sa fiu doar in compania fiintelor a caror prezenta ma face sa ma simt minunat si eu insami si alaturi de care pot "creste"... invat si predau lectii de viata- cu rolul de profesor e.. hm.. amuzant pt mine iar cel de elev este fascinant de complex...
ascult acea muzica ce ma face fericita...
nu am timp acum, insa va voi povesti.. pt ca am multe de impartasit... va pun o poza numai, cat sa intelegeti cum ma simt...
un gand bun pt fiecare din voi!
1 mai muunciitoreesc
Unu Mai muncitoresc.. pe care trebuia sa il sarbatoresc in club A s-a transformat intr-o seara linistita si placuta cu gasca zuzelor de la reiki...
Fac o paranteza: de ce inka facuta cu apa de chiuveta, fiarta, are gust de parca as fi facut-o cu apa minerala?! inchei aici paranteza..
Am inceput seara la job, la un ceai... Apoi am mers sa mancam intr-un kind of fancy restaurant.. Interesting, btw. Ideea ar fi ca ne-am dori sa ne facem ziua- Ziua Copilului- la munte.. "la locul de-Acasa"... Cred ca le-am zapacit vorbindu-le de acel loc...
In ultima vreme am descoperit noi metode de auto-educatie: Intrebarile.. "Ce ascultam acum?", "Cum e cartea asta?", "Ce film ai mai vazut?"...
Imi fusese atat de dor sa citesc, la modul clasic, cu cartea-n mana... L-am studiat pe nenea Philip Roth.. Nenea asta a primit de 3 ori la rand, cu 3 carti diferite premiul PEN Faulkner Award. Si in timp ce cautam ceva ce nu citisem de Amelie Northomb (ca sa dorm bine), m-am oprit la "Povestea Oricui"- "Everyman". Un roman placut, frame in frame, despre cum ne traiom vietile banal ca sa imbatranim si murim. E bine scris, chiar super-ok. Mi-a starnit curiozitatea de a citi "Complexul lui Portnoy".. Ei, bine, inainte sa pun mana pe acest "complex" literar am aruncat un ochi pe "Sanul".. Sanul mi s-a parut copiata dupa Gandacul kafkian si adaptata unui san feminin. Dar Portnoy asta m-a enervat la culme. Si aici s-a incheiat aventura mea literara in privinta lui Roth. Nu zic ca n-are talent.. Bah, dar asa ar putea sa il foloseasca mai constructiv!.. Asa ca am schimbat tactica.. De la muzica, de la preocupari, de azi ma mut la literatura asiatica. Daca Murakami mi-a placut rau de tot voi vedea ce alte surprize o sa mai am.. Va tin la curent...
Ca tot ziceam de muzica.. De la Putumayo (cu care n-am terminat inca, pt ca e o serie imensa de albume cu stiluri diferite din intreaga lume) am ajuns la un italian, Ludovico Einaudi. Am primit pe mail o melodie si de la ea am inceput sa fac research pe retea.. Tipul canta muzica de pian si il recomand cu caldura persoanelor obosite si care vor sa "se incarce".. Iar acum sunt in cautare de discografie Oliver Shanti. Habar nu aveam ca acum 6 ani ascultam "Tara Mantra" orchestrata de el si Era. Plus ca imi place mult... Oliver Shanti mi-a sunat azi-dimineata ca inspiratie pt "Indio"... Muzica e excelenta, dar nu va asteptati sa fie "usoara"...
Ma duc sa citesc, in "lumea mea boema", adica in camera, alaturi de Jim. Neeeee, tre sa va povestesc faza:
Imi scrasnesc dintii in somn, asta fiind una din cauzele pt care, mai nou, maselele mele devin "prastie".. Am invatat sa devin brusc constienta in timpul somnului ca sa imi desclestez maxilarul de mandibula. Intr-o dimineata ma trezesc auzind scrasnit de dinti. Ma trezesc si deschid gura.. Sunetul continua... De unde? De la Jimmy! Bietul animal, face si el ca mine.. Deh, daca asta aude... Am obs ca ii place compilatia de somn pe care am facut-o bazandu-ma pe Einaudi si Shanti, basca vre-o 2-3 melodii simpatice... E o treaba. Daca tot nu fredoneaza pe rock, macar asa...
Hai, noapte buna!

