Yamato show

Sunt franta de somn si "obo", dar mi-am propus sa scriu si exact asta fac... Ierati-mi proasta exprimare pt o ora atat de tarzie...
Tocmai am venit de la Yamato...
Am fost gasca de 5.. Si ca sa vezi ce inseamna istoria omului in lume, basca rezonanta.. Una din noi a plecat f repede, doua au stat sus si in spatele salii mereu, si cealalta a mers cu mine in fata dar dupa pauza a preferat sa vada spectacolul de sus. Eu mai aveam putin si ma urcam pe scena... Sorry...
Cand am iesit am spus, si imi mentin parerea, ca ritmul era exact asa cum trebuia sa fie.. perfect pur si simplu.. In plus, muzica asta a scos din adancuri instinctul meu de luptator.
Intreaga trupa- 5 fete si 5 baieti- mi s-a parut o gasca de "luptatori cu bateria".
Arte martiale.. muzica, ritm.. It makes sense! Spectacolul de lumini si sunetul au fost la mare inaltime, de asemeni. Iar despre prestatia celor 10.. Stiam ca alearga zilnic 10 km, fac repetitii, traiesc ca o mini-comunitate cu program strict dar simtindu-se bine impreuna. Ma uitam la "ditai baroasele" cu care lucrau si am admirat conditia fizica, organizarea, comunicarea dintre membrii "echipei". Asadar, guys.. sincronicitate, alternanta, simetrie, anticipare, crescendo, efervescenta, zambet, fight si un simt al umorului bine dezvoltat si aplicat- incat sa ridice sala in picioare, incat sa faca romanul cel comod sa colaboreze. Cei 10 pareau ca jubileaza, ca sunt niste spiridusi care topaie intr-o joaca de-a sunetul, pt ca apoi sa devina solemni, iar din seriozitate sa inceapa sa glumeasca. Cam asa e si viata, nu?!
Foarte bine, foarte reusit spectacol. Cred ca merita deplin denumirea de "show", intr-un sens bun, profesional.. Genul de spectacol care te lasa cu un zambet larg la final...
A meritat a-ntaia!